În weekendul ce tocmai s-a încheiat am fost la Curățenia de Toamnă, acțiune a ong-ului Team Work, unde am ajuns alături de o parte dintre colegii mei de la Groupe Renault și câțiva prieteni. Am fost un grup destul de mare și divers – de la copii, cățelul Leon, până la adolescenți, părinți, frați – în Grădina Botanică din București.
De la 10:00, până la 14:30 am fost grupați în echipe și am avut suprafețe de curățat. Mai exact, am greblat, am scos rădăcini, am tăiat lăstăriș, am cărat frunze, am pregătit grădina pentru iarnă.
Pentru mine a fost chiar a fost ceva complet nou, diferit și neașteptat. De dimineaţă am băut o cafea, mi-am luat bocancii de mers pe munte, m-am îmbrăcat gros și am plecat spre locul în care se vede cel mai bine că e toamnă.
După atâtea ore de muncă, mă aşteptam să fiu extenuată, să mă duc acasă, să dorm şi să nu mai pot vorbi de oboseală. În schimb, după-amiază, am ieşit aşa, cu bocancii plini de noroi, la o cafea cu două prietene, apoi am mers acasă şi am lucrat până noaptea târziu. Aveam mai multă energie ca niciodată.
Şi mi-am dat seama că nici nu mai ştiu de când nu mai stătusem atât de mult timp în aer liber. Mereu sunt pe fugă, mereu sunt cu ochii în telefon, mereu sunt stresată. Sâmbătă am uitat de contul de Instagram, am uitat să-mi verific notificările de pe Facebook, nu m-a mai interesat traficul pe blog, ci doar m-am bucurat de vreme, de soare, de frunze, de miros, de timp.
Sâmbătă a fost prima zi după ani de zile în care am simţit că am timp pentru orice. Şi chiar avem timp pentru orice. 🙂
Foto: Raisa Beicu.
1 Comments
Cleopatra Coman
Intr-adevar mi-am dat si eu seama ca din momentul in care imi ridic ochii din telefon, il uit pe undeva prin casa si nu mai verific non-stop ce se mai intampla in social media, parca brusc am mai mult timp sa citesc, sa meditez, sa imi pun gandurile in ordine, sa ma bucur de terapia prin scris, sa port o conversatie delicioasa la un pahar de vin. Timpul e o iluzie pe care o poti controla…