Azi e Ziua Internațională a Cafelei, lucru pe care l-am aflat, consemnat și serbat datorită campaniei Julius Meinl, unul dintre brandurile care îmi plac sincer și onest. Lucrez în comunicare, așa că, inevitabil, am niște febleți în ale brandurilor, iar pe ei i-am remarcat demult mai ales pentru că au decis să încurajeze poezia, nișă pe care unde nu ne intersectăm, de felul nostru, foarte mulți.
Așa că, mi-a făcut o mare plăcere să fiu, alături de Iulian Tănase, Andreea Lupescu și Blogul lui Otravă, în campania lor: Poezie în Doi, prin care, de Ziua Internațională a Cafelei, cafeaua poate fi plătită cu poezie în cafenelele lor partenere. Mi-am început dimineața în Bacău, cu mama, să vedem și noi cum cafeaua Julius Meinl se plătește cu poezie. Că eu ador cafeaua o zic zi de zi. Că eu ador poezia, o postez periodic pe blog și pe unde apuc. Prietenilor mei buni le cumpăr des volume de poezii. Așa că, pentru mine cafeaua + poezia chiar este perfect match.
Am ales să îi ofer astăzi cafeaua mea mamei mele, pentru că nu cunosc pe lumea asta un om mai pasionat de cafea decât este ea. Mirosul de cafea mereu îmi amintește de ea, de casă, de diminețile de weekend când beam cafeaua în familie pe canapeaua din sufragerie, de orele în care discutam viețile trecute și viitoare. Acum facem asta mai rar, dar azi recuperăm. Asta este prima ei cafea plătită în poezie.
Și cum m-am reactivat printre versuri, am făcut o mică listă aleatorie cu volume de poezie pe care le-am citit în ultimele luni, pe care le recomand și, oricum: haideți să citim mai multă poezie! Ne face viața mai plină de armonie. Și de cafea.
“Cele mai mici proze” | Doina Ioanid | 2017 | Vorpal, editura Nemira
Cu un talger în mână, singură într-o cameră, o femeie întinde ziua de azi în fața ei. Și apoi o împinge spre ziua de mâine. Și apoi spre poimâine.
***
“Gravitație” | Svetlana Cârstean | 2015 | Trei
***
“Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare ” | Pablo Neruda| 2011 | Vellant
se subțiază uneori
ca urmele peșcărușilor pe plajă.
“Cinema la mine-acasă” | Robert Șerban | 2006 | Polirom
am să-mi las câteva zile
obrajii nebărbieriţi
nu din comoditate
nu din frondă
ci fără nici un motiv
aşa cum
câteodată
las să-mi treacă viaţa.
“Și cuvintele sînt o provincie” | Adela Greceanu | 2014 | Editura Polirom
La trei ani,
un bărbat oarecare,
îmbrăcat în gri închis,
mi-a apărut în primul meu coșmar.
Se oprise pe o alee slab luminată
și se uita fix la mine.
Părea trist și obosit.
Un bărbat care și-a dat seama
c-a început să-mbătrânească.
M-am trezit urlând.
Lacrimi grele mi se înnodau sub barbă,
acolo unde iarna
îmi legau baierele căciulițelor tricotate.
De data asta însă,
Purtam drept căciuliță
vârsta acelui bărbat.
“Obiecte umane” | Teodor Dună | 2015 | Editura Polirom
apoi zilele în care nu ne mai putem ocoli
și degetele mele pe spatele tău
reinventând geometriile haosului
și stăm lângă fericirea noastră o privim
ca doi idioți blajini
care înțeleg isteria leagănelor
dinaintea furtunilor
ne atingem mâinile ne mințim măcar vom
muri într-un loc foarte frumos
măcar atât
***
“Puțin sub linie” | Robert Șerban | 2015 | editura Cartea Românească
Mică observație
de când eu și cei de-o seamă cu mine
eram niște țânci
și până acum
nu s-a schimbat nimic fundamental
în lumea asta:
și copiii de azi mănâncă mai întâi rahatul din cozonac
și apoi cozonacul
“Ieudul fără ieșire” | Ioan Es. Pop | 2009 | editura Charmides
“Trado” | Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad| 2016 | editura Nemira
niciodată frica mea nu a fost mai mică decât cruzimea ta
niciodată dragostea mea nu a depășit
frica ta
0 Comments