Cam în fiecare an îmi marcam aniversarea destul de puternic. De obicei, organizam o petrecere mare, unde mă asiguram că îi invit pe toți prietenii apropiați. Anul trecut, am făcut un brunch într-o mansardă minunată din București, unde au venit cam 40 de oameni dragi mie. A fost o dimineață/ după-amiază în care, deși m-am bucurat sincer că îi am alături, eram doborâtă de oboseală. De câteva luni mă simțeam tot mai rău psihic și fizic, știam că am probleme de sănătate, dar ascundeam asta cu disperare. Așadar, aniversarea mea a devenit o luptă mare de a părea fericită și bine, de a părea că-mi pot continua viața nestingherită. După eveniment, țin minte că sora mea și prietenul ei m-au ajutat să aduc acasă zecile de cadouri, apoi ei au plecat înapoi în oraș. Afară ploua, iar eu am rămas singură în camera mea roz, blindată cu flori, cadouri, scrisori și ambalaje. M-am uitat la mormanele colorate, m-am descălțat de tocuri, mi-am dat jos hainele festive și cerceii colorați, m-am așezat în fund pe parchet și-am plâns mult. Aveam dureri înfiorător de mari, abia mai puteam sta în picioare și, deși ar fi trebuit să fiu fericită cu atâta iubire în jur, acolo, singură, am înfruntat adevărul.

7C600055-D438-4D8E-9747-620F24AB833E

Mi-era extrem de rău, extrem de frică și nu voiam ca cei din jur, nici măcar cei mai apropiați, să afle ce înduram zi de zi. Mi-era și rușine că mint și mă prefac, dar nici nu știam cum puteam ieși din bucla depresiilor, nu știam cui să spun, ce să spun, ce să repar prima oară. Iar cât mă tot gândeam și răzgândeam, problemele se tot adunau și s-au agravau până am ajuns la o extremă de nedorit. A urmat apoi un an greu, cel mai greu an din viața mea, cu spitalizări și lupte de care nu credeam că aș putea fi vreodată în stare. Încă sunt în procesul ăsta de reparare, soluționare, tratare, dar între timp am lăsat vulnerabilitatea la suprafață – atât cât am vrut și atât cât m-a ajutat pe mine. Iar libertatea pe care o simt acum este priceless.

6979686A-5D49-4D0C-9E09-5B4D7AE94D50

Așa că, am promis că nu-mi voi mai face niciodată aniversarea sub vreo mască. Prietenii mei (care oricum au rămas muuuult mai puțini între timp) știu acum tot adevărul, mă ajută și ne consultăm, vorbim, îmi lasă spațiu și mă iubesc și cu noile adevăruri. De ziua mea nu mai ascund nimic și ăsta e un cadou fantastic. În toată perioada asta, am învățat că nu e nimic mai ușor decât să fii 100% natural. Cred că mai mult de jumătate din durerile oamenilor vin tocmai din consum emoțional. Eu am reușit – cât de cât – să echilibrez zona asta și, prin urmare, azi mi-am lăsat tocurile în București și am venit să aniversez cei 28 de ani alături de familia și bunica mea. Am o familie căreia îi voi fi veșnic recunoscătoare pentru perioada asta. Oricât de clișeic ar suna, chiar nu aș fi reușit să depășesc perioada critică dacă nu îi aveam pe ei, câțiva-cei-mai-iubiți.

BBBA9940-76BC-4121-A62C-457353A73B00

În ciuda problemelor care par uneori prea greu de dus, acest 22 iunie este cel mai liniștit 22 iunie de până acum pentru că am cam înțeles despre ce este vorba în viața asta. Și este vorba doar despre fericirea noastră: chit că e fericire mică, mijlocie sau mare. S-avem grijă de ea, să nu ne (mai) scape la vale!

Mult turcoaz,
O fată din Moldova.

54E260B5-6A5F-4209-87A6-7BCC90FAF1DD

44C269EB-F90C-40A6-9220-E2205AA1C222

38E90B35-F488-421A-87E0-BE07BDC00911

9078DB6C-D356-414A-B5F9-560AB1C4F472

1158AE3C-4046-4623-8801-D029D24A97D4

993FE4D2-0F21-444C-9134-7AC849D47743

867721C5-26C0-43B3-852E-C1769A708026

3083E5D8-1EE1-49F4-B2DF-1488EC4EBD28